pep.zone
Welcome, guest. You are not logged in.
Log in or join for free!
 
Stay logged in
Forgot login details?

Login
Stay logged in

For free!
Get started!

Mobile Blog


pasaj basarab
sarbatori.pep.zone

Pasajul Basarab la inaugurare

17.06.2011 21:39 EDT
asajul Basarab, fara doar si poate cea mai mare lucrare de infrastructura urbana din Romania, a ajuns la momentul inaugurarii dupa 5 ani si patru luni de la inceputul lucrarilor si aproape 240 de milioane de euro cheltuite. Pasajul cu o lungime de aproape 2 kilometri, cu cei doi piloni inalti de 84 de metri si cu cel mai lat pod hobanat din Europa inchide inelul principal de circulatie, redeseneaza panorama Capitalei si transforma o zona murdara a orasului intr-una din cele mai ordonate.

Pasajul Basarab este inaugurat dupa o asteptare de peste 5 ani. Sambata, 18 iunie, bucurestenii vor lua pasajul la pas, iar de duminica 19 iunie masinile vor pune stapanire pe impunatoarea structura.

Intre cei doi piloni ai podului hobanat a fost ancorat un imens steag tricolor care va flutura pe parcursul zilelor de inaugurare.

Pasajul Basarab la inaugurare (5)
Foto: Hotnews


"Am spus sa punem steagul acolo pentru ca podul asta e al romanilor si este intradevar un motiv de mandrie. Vor veni si vor vedea oamenii cat este de frumos pasajul", ne-a declarat primarul Sorin Oprescu in timp ce verifica ultimele retusuri vineri dupa-amiaza.

Statia de tramvai de pe podul hobanat este pe jumatate gata. Mai sunt de montat seturile de scari rulante si fixe si cele patru lifturi care vor realiza legatura pietonilor cu statia de metrou si gara de dedesupt. Potrivit primarului, lucrarile la statia de tramvai se vor termina cel mai probabil pana in luna septembrie, atunci cand statia va fi deschisa si pentru public.

Pasajul Basarab - cel mai mare proiect pentru traficul bucurestean

Pasajul Basarab, la care s-a lucrat timp de aproape 5 ani si 4 luni, are o lungime de 2 kilometri, sustine 4 benzi de circulatie si 2 linii de tramvai pe centrul sau si va dirija traficul care vine dinspre nordul Capitalei spre sudul si vestul orasului. Pasajul Basarab inchide inelul principal de circulatie a Capitalei.

Pasajul Basarab incepe de la intersectia strazilor Nicolae Titulescu si Calea Grivitei, traverseaza liniile de cale ferata din zona Garii Basarab si zona Carrefour Orhideea si trece peste raul Dambovita in zona Grozavesti printr-un pod cu arc. Pasajul se deschide spre Bulevardul Vasile Milea si Soseaua Grozavesti, doua sosele care se interesecteaza cu Bulevardul Iuliu Maniu, una dintre arterele principale ale Capitalei care se duce direct in autostrada A1 Bucuresti - Pitesti.

Pasajul are o lungime de aproape 2 km si are 9 rampe secundare de acces rutier: Doua rampe de urcare si coborare sunt pe Calea Grivitei, o rampa dubla de urcare-coborare pe Calea Plevnei, o rampa dubla urcare-coborare pe Calea Giulesti, inca doua rampe simple de urcare coborare pe soseaua Orhideelor si o ultima rampa care "varsa" traficul in bulevardul Vasile Milea.

Peste raul Dambovita, in zona Grozavesti, Pasajul Basarab se continua cu un Pod in Arc. Cele doua "arcuri" au o deschidere de 92 de metri si sunt legate cu grinzi transversale de tablier.

Ambele poduri, atat la cel de peste Dambovita, cat si la Podul Hobanat din zona Garii Barasab beneficiaza de instalatii de iluminat arhitectural. In total, peste 54.000 de leduri vor asigura iluminarea arhitecturala a pasajului.

Costul initial al pasajului era prevazut la 140 de milioane de euro si termenul de finalizare era stabilit la luna octombrie 2009. Acum la final, costul total a ajuns la aproape 240 de milioane de euro si o intarziere de 2 ani si 4 luni.

Podul Hobanat - un record in Europa

Punctul principal al pasajului este Podul Hobanat (sustinut de cabluri conectate la piloni) din zona garii Basarab. Podul are un

Pasajul Basarab la inaugurare (1)
Foto: Hotnews
pilon de sustinere impunator in forma de H si un tablier cu lungimea de 222 de metri. La pilonii care au o inaltime de 84 de metri sunt prinse 60 de hobane (3.000 de cabluri) ce sustin un tablier cu latimea record in Europa de 44 de metri.

Montarea tablierului podului hobanat s-a facut bucata cu bucata impinse peste calea ferata fara sa se mai demonteze reteaua de tensiune, ci facandu-se doar prin intreruperi pe timpul noptii.

Podul Hobanat reprezinta si un punct intermodal, cel mai mare din Romania. El reuneste in acelasi loc linie de tramvai pe pod, 3 linii de tramvai sub pod, linii de autobuz si troleibuz, linii de metrou, 2 gari de cale ferata la care se adauga spatii special amenajate pentru taximetre si 2 autogari pentru transport intern si international.

"Media unui astfel de pod este de 30-40 de metri latime, iar Basarabul ajunge la 44 de metri, in mod clar datorita statiei de tramvai", sustine Profesorul universitar dr. ing. Nicolae Popa, seful Catedrei de Poduri din cadrul Facultatii de Cai Ferate Drumul si Poduri din Bucuresti.

Statia de tramvai si cel mai modern tramvai din Capitala

Statia de tramvai de pe podul hobanat va deservi linia 34 care in prezent face legatura intre Calea Vitan si Banu Manta, dar care va fi prelungita pana in Ghencea via Pasajul Basarab.

Statia va fi una intermodala si va face legatura cu statia de metrou basarab si gara Basarab, de sub pod. Statia este acoperita cu peste 700 de panouri de sticla si are doua peroane lungi de 90 de metri.


Pasajul Basarab la inaugurare (6)
Foto: Hotnews
Fiecare peron va avea cate doua lifturi, doua seturi de scari fixe si doua seturi duble de scari rulante care vor face legatura cu solul. Gara Basarab si Gara de Nord vor fi legate de un set de trotuare rulante.

Pe Pasajul Basarab va circula cel mai modern tramvai din Capitala, asa numitul Bucur Low Floor sau LF (n.r. cu podea joasa). Bucur LF este construit 100% in Romania in cadrul Uzinelor de Reparatii Atelierele Centrale (URAC), chiar daca unele componente sunt impotate.

Valoarea tramvaiului ajunge la 800.000 de euro, din care 200.000 reprezinta componentele importate.


Tramvai Bucur LF
Foto: Agerpres
Bucur LF are 26 de metri lungime, 2,45 metri latime si dispune de 43 de locuri pe scaune si 265 in picioare. Tramvaiul are trei corpuri de caroserie si poate atinge o viteza de 60 km/h, dar este limitat la 50 km/h si este un model foarte silentios.

Bucur LF a iesit prima oara pe strazile Capitalei in anul 2009 pe linia 21, iar recent a fost mutat pe linia 34, circuland intre Calea Vitan si Banu Manta.

Pe liniile de tramvai de sub Pasaj circula deja tramvaiele 35 si 11, terminalul si zona de la Gara Basarab fiind complet renovate si remodelate estetic.

La pasajul Basarab functioneaza si un mic post de control trafic cu 23 de camere de luat vederi montate pe toata lungimea pasajului. "Deocamdata, e amplasat intr-un container de langa statia electrica de tractiune RATB de sub viaduct (zona Bricostore/Carrefour), urmand ca la final sa fie atezat in zona de la sol a nodului intermodal", potrivit unui utilizator al forumului specializat metrouusor.com care publica si o fotografie cu mini mini-postul de control trafic.

Cum arata calculele de trafic si in cat timp vor fi amortizate costurile

Fluxul de circulatie a fost calculat pentru 4000 masini pe ora, iar viteza legala pe pasaj va fi de 50 km/h. Potrivit oficialilor, pasajul isi va amortiza costurile in cinci ani.

"Am facut un calcul de trafic pentru pasaj si am constata ca se va realiza o economie de aproape 40 de milioane de euro pe an. Calculele de trafic au fost facute, iar acest pod scuteste bucurestenii la buzunar - ma refer la benzina, la ulei, la pneuri, la timpul de parcurgere a traseului, dintre piata Victoriei si cartierele Drumul Taberei si Militari", declara primarul general Sorin Oprescu.

Calculul celor din primarie spune ca pe pasaj vor circula zilnic aproximativ 100.000 de vehicule, fiecare masina facand o economie de un litru de carburant pe zi, adica aproximativ un euro si putin.

Asadar, peste 130.000 de euro economisiti zilnic, adica aproape 4 milioane de euro pe luna. Pe an s-ar realiza o economie de peste 46 de milioane, iar in cinci ani s-ar ajunge la o economie de peste 230 de milioane de euro - aproape cat a costat pasajul in 5 ani jumatate.



Istoria Pasajului Basarab - "Inceput de Basescu, terminat de Oprescu"

Pasajul Basarab vine sa inchida inelul principal de circulatie a Bucurestiului. Capitala este un oras de natura radial-inelara, iar circulatia dinspre periferie se concentreaza catre centru. Pentru a reusi o decongestionare a traficului, una dintre solutii este crearea de inele de degrevare.

Ideea de a inchide acest inel principal de circulatie apare in planurile urbanistilor inca din perioada interbelic, anii '30, iar ideea unui pasaj suprateran in zona garii Basarab a fost mai intai inaintata si discutata prin '89. Dupa caderea regimului comunist, nu s-au mai auzit prea multe despre aceasta idee, cel putin pana spre finalul anilor '90.

In 1998-1999 agentia guvernamentala japoneza JICA s-a ocupat de elaborarea unui master-plan de transport pentru Bucuresti si a indicat drept prioritara lucrarea cu pricina. Astfel, ea a fost preluata in Planul Urbanistic General din 2000.

In acelasi an, primarul de atunci al Capitalei, Traian Basescu a incheiat un acord cu Banca Europeana pentru Investitii pentru finantarea Pasajului Basarab. Grupul consilierilor generali ai PSD, majoritar in Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), s-a opus vehement timp de patru ani construirii pasajului si, intr-un final, a respins documentatiile tehnico-economice.


Pasajul Basarab la inaugurare (3)
Foto: Hotnews
In 2004 au reinceput discutiile privind constructia pasajului, iar CGMB a aprobat din nou investitia, dar pe bani din bugetul local. Proiectul a suferit modificari substantiale fata de cel initial, pasajul fiind redesenat sa traverseze si zona Grozavesti si raul Dambovita - mai lung, deci mai scump.

In iulie 2006, in mandatul lui Adriean Videanu la Primaria Capitalei s-a atribuit contractul de proiectare si executie asocierii firmelor ASTALDI SpA (Italia) si FCC CONSTRUCCION S.A. Termenul de executie era stabilit la 28 de ...
Next part ►


This page:




Help/FAQ | Terms | Imprint
Home People Pictures Videos Sites Blogs Chat
Top
.